Primăria Puchenii Mari

Prezentare

Așezare
Asezare
Comuna Puchenii Mari, cu o suprafață de 5.492 ha, este situată în județul Prahova, județ ce cuprinde un teritoriu care se întinde de la Nord spre Sud, de pe culmile înalte ale Munților Bucegi, până în Câmpia Ploieștilor, pe malurile râului Ialomița.

Comuna se situează pe arealul constituit de cea mai joasă treaptă de relief, cu înălțimea între 70m și 20m, cu înclinație de la N-V la S-E. Suprafața terenului este în general netedă, cel mult cu ondulări abia sesizabile, în care râurile meandrează puternic, ele având albii largi, aproape lipsite de maluri.

Teritoriul administrativ al comunei Puchenii Mari are suprafața de 5.492 ha și următorii vecini:

    Est: comuna Râfov;
    Nord – vest:  comuna Brazi;
    Sud – est: comuna Balta Doamnei;
    Sud – vest: comuna Poenarii Burchii;
    Vest: comuna Tinosu.

Clima

Clima ce caracterizează teritoriul comunei Puchenii Mari este temperat continentală. Regimul climatic general se caracterizează prin veri foarte calde, cu cantități medii de precipitații, nu prea importante, care cad în mare parte sub formă de averse și prin ierni relativ reci, marcate la intervale regulate, atât de viscole puternice cât și de relative încălziri frecvente. Temperatura medie anuală a aerului în zona în care se situează comuna Puchenii Mari este de peste 10°C.

Veri calde

Nivelul apei subterane se află, în medie, la 4,8 - 4,9 m, în condiții normale de pluviație putând sui cu un metru. În ceea ce privește rezistența, stabilitatea și gradul de seismicitate terenul este "bun" de fundare, făra factori de risc. Adâncimea maximă de îngheț este de 0,8 m. În această zonă sunt, în medie pe an, 190 - 210 zile fără îngheț ceea ce este în favoarea lucrărilor agricole. Amplitudinile termice sezoniere sunt mari și conferă climatului caracteristici ale continentalismului.

Rețea hidrografică

Comuna Puchenii Mari este parcă îmbrățișată de cursuri de apă, care își vor sfârși drumul, început în munți, în râul Ialomița, care marchează granița de sud a județului Prahova. Râul Prahova, cel mai important colector al apelor de pe teritoriul județului, își poartă cca. 10 km ai cursului său în zona comunei Puchenii Mari.

Retea hidrografica

Pârâul Leaotul străbate comuna trecând prin satul Moara, apoi prin satul Pietroșani. Pâraul Pierla (azi secat ) înconjura pe la sud reședința de comună și se întâlnea cu pâraiașul Viișoara, care intra pe teritoriul comunei dinspre Brazi, trecea prin Puchenii Mici, Puchenii Mari și ieșea de pe teritoriul comunei spre Balta Doamnei. Mai este de menționat și izvorul Pietrușul, situat în nordul comunei, în zona satului Pietrosani, spre Mălaiești.

Geologie

Depozitele caracteristice din această zonă sunt de vârstă levantină și cuaternară. Levantinul este constituit dintr-o alternanță de nisipuri gălbui cu argile cenușii, negricioase și straturi subțiri de pietriș. Cuaternarul este reprezentat de un complex argilos, argile prăfoase, praguri argiloase leossoidale, pietrișuri, nisipuri grosiere, aduse de râul Prahova și depuse peste depozitele levantine, având o structură încrucișată.

geologie

Nivelul apei subterane se află, in medie, la 4,8-4,9 m, în condiții normale de pluviație putând crește cu un metru. În ceea ce privește rezistența, stabilitatea și gradul de seismicitate, terenul este “bun“ de fundare, fără factori de risc. Adâncimea maximă de îngheț este de 0,8 m.

Fauna

Fauna a fost influențată fatal de către om, în dorința de a se proteja pe sine și culturile din gospodaria sa. Din categoria animalelor mari, lupul a dispărut odata cu marea padure, dar mistrețul mai rezistă încă, fiind urmarit ca dușmanul numărul unu al gradinilor de zarzavat. Căprioara mai apare timid, iar apariția vulpii este socotită un eveniment. Dintre târâtoare, șerpii de casă sau de apă găsesc condiții bune de viață, iar broaștele și sopârlele sunt, cum se spune,  la ele acasa:  în lunci, pe miriști și pe pajiști. Cioara deține supremația între păsări, dar nu lipsesc ciocănitoarea, mierla, sticletele, vrabia, soimul, buha, pițigoiul, guguștiucul etc, dar nici fazanul, rândunica, lăstunul, ba chiar și familii de berze ratacite. Cât despre animalele și păsările crescute de om nici se poate vorbi, deoarece omul poate crește orice.

fauna

Vegetație

Vegetația din zona în care este situată comuna Puchenii Mari este caracteristică silvostepei, cu plante ierboase xerofile și cele specifice zonelor inundate (papura, răchita), însă nu lipsesc stejarii brumării, în pâlcuri sau de cele mai multe ori izolați, exemplare bătrâne și majestuoase, rămășițe ale Codrului Vlăsiei.

Copaci

Pe langa gospodariile localnicilor cresc, fără să aibă probleme cu clima: salcâmul, dudul, mărul, părul, corcodușul, cireșii, gutuii, nucul, prunul și arboretele, precum liliacul, măcesul și altele.

Anunțuri

Dispozițiile primarului

Declarații de căsătorie